Ca tot ma apuca filantropia din cand in cand, imi propun sa ma trezesc intr-o dimineata cu mult mai devreme decat o fac de obicei si sa cotrobaiesc Piata Victoriei pana gasesc Centrul ala de recoltare de sange de pe str. Doctor Felix. Nu a stiut nimeni sa imi zica exact unde e. M-a sensibilizat o stire despre efectele lipsei donatorilor de sange. Eram in vizita pe undeva, nu-mi amintesc exact, dar altfel nu aveam ce stiri sa vad din moment ce am inceput campania “SPUNE NU INDOBITOCIRII PRIN TV”. Prin nontv. Cert e ca zilele alea m-a apucat chefu’ de donat.
Ma culc eu linistita si cu zambetul pe buze, fudulindu-ma in subconstient datorita gestului de altruism pe care urma sa il fac, desi ma cam luau caldurile cand ma gandeam ca urmeaza sa curga SANGE, muuuult SANGE! Grrrrrr!!! Ma iau tremuricii cand ma gandesc la 400 ml scurgandu-se din venele mele…
Scotocesc eu zona pana gasesc locul cu pricina si urc la cabinetul unde se inregistreaza donatorii.
- Buna ziua! As dori sa donez sange si vreau sa aflu care e procedura si cat dureaza. Nu de alta dar trebuie sa ajung la servici…
- Trebuie sa completati formularele X la puterea n si sa va inregistrati la Cabinetul Y. N-am de unde sa stiu cat dureaza! Raspunse una din cele 4 asistente care invarteau o coala A4 in cabinet, dupa ce m-am scanat din cap pana in picioare, fara sa o jeneze cu nimic faptul ca eu constientizez ca asta face. Ca deh!!! Mi-am permis sa le intrerup pauza de tigara cu care se incepe o zi normala de munca…
- Totusi, aproximativ…cat dureaza?
- In functie de cate persoane vin deodata cu dumneavoastra doamna!
- Pai eu ma uit in jurul meu…si vad ca deodata cu mine am venit doar eu. Sau vedeti dumneavoastra ceva ce eu nu vad?
- Mda… poate fi o ora, 2, 3… nu stiu… avem niste cereri de completat (4 tzatze!!! una tine foaie, alta pixul, alta masa si a 4????) si pana atunci va rugam sa asteptati afara. Acelasi ton irascibil. Gaste! De parca am mers sa le iau paine de la gura, sau sa imi cumpar seminte din tichete compensate.
Mai romanco ce asisti prin institutii curativ profilactice… pai cand iti vine omu-n criza… lasa pretextele birocratice si cafeaua si barfa si catelul si purcelul si ia seringa! Ia sangele si pune-l la bidon! Ca nu bagi celuloza-n vena la urgenta!
Asa c-am asteptat “la coada” cat am asteptat… si dupa ce-am vazut ca ma ignora cu desavarsire am plecat si eu la servici ca omu cu treaba.
Asta la rubrica “Cum NU se salveaza vieti in Romania”.
Cica “o portie” poate salva pana la 3 vieti…
O sa-mi treaca inversunarea si o s-o iau de la capat candva. Noroc cu criza asta ca nu trebuie sa ma grabesc. Imediat n-o se le mai ajunga butoaiele cum numarul de donatori creste creste… Unul dintre efectele benefice ale crizei. E trist ca romanu nostru o face din cauza saraciei si nu din motive umanitare, dar bine ca o face si asa!
Citisem ca un individ donase peste 150 litri de sange pe parcursul vietii… Adica a donat sange de maxim 375 de ori si a salvat maxim 1125 de vieti. OAU!!! No asta da altruism! Jos palaria!
Deocamdata ma retrag in culise din sceneta asta… nu de alta dar acum e posibil chiar sa fie coada la centru de donare… Foarte bine! Sper ca e suficient.
Dar daca atunci cand “la coada” eram doar eu cu…mine nu stiam cat trebuie sa astept, pai acum nici n-as avea curaj sa merg fara concediu, un cort, un sac de domit si mancare pe o saptamana…